Ceea ce nu vi se spune la televizor sau in ziare, ceea ce ei comanda sa nu se arate, sunt CRIMELE SISTEMULUI CAPITALIST, sistemul sub care, in istorie s-au facut milioane de crime si razboaie, si mai ales partidele reprezentante ale acestei oranduiri care AU TRAS IN POPOR, AU ASASINAT TARANI, si AU MACELARIT MUNCITORI in timpul marilor greve sau in temnite, conduc astazi tara, sis e pregatesc din nou sa traga in noi!!!.
Gânduri despre un erou al clasei muncitoare
Virgil Sahleanu – ASASINAT MISELESTE
Liderul miner Constantin Creţan ne-a pus la dispoziţie mai multe manuscrise din perioada în care a fost închis. In cele ce urmează, vă prezentăm un material despre liderul sindical ieşean Virgil
Săhleanu, asasinat la comandă dupa ce s-a opus privatizării fabricii unde lucrase, şi anume
Tepro Iaşi. O parte a informaţiilor din acest articol au fost obţinute de autor chiar după gratii, ele circulând printre deţinuţi.
“Virgil Săhleanu a fost asasinat la 6 februarie 2000 de către mafie şi puterea de la Bucureşti. In zecile de procese pe care le avea cu clanurile mafiote pentru susţinerea muncitorilor si multe
alte necazuri, familia Săhleanu găsise o mica oaza de bucurie. Cornel, fiul cel mare, se casatorea peste 3 zile si făcea pregatiri. Marieta, soţia lui, îşi pregatea pentru cununie o rochie neagră, fără să ştie ca sarbatoarea se va transforma intr-un coşmar. Virgil era cu ei şi incerca sa profite de momentele de liniste. A doua zi avea trei procese, la care însă nu a mai ajuns. A fost măcelarit în scara blocului, în dimineata zilei de 7 septembrie, de Ion Tofan şi Claudiu Bahna, la comanda lui Victor Bălan şi Catalin Ciubotaru. Aceştia, la randul lor, erau comandaţi de oameni ai conducerii fabricii, apropiaţi Puterii politice. Asasinii nici macar nu stiau cine este cel pe care trebuie sa-l omoare. Primiseră foarte mulţi bani în avans şi urmau sa primeasca restul dupa ce îşi faceau treaba. Pândeau în faţa blocului. La orele opt, Virgil Săhleanu a coborât scarile în drum către tribunal si cei doi l-au incoltit. In mână, Bahna avea o rozetă şi a lovit cu sete, in timp ce Tofan dadea in organele vitale. De trei ori lamele cuţitelor au intrat adânc, provocand rani mortale. În timp ce asasinii fugeau, Virgil Săhleanu se prabuşea la uşa unei vecine, cu sangele şiroind. O jumatate de oră mai tarziu, medicii de la spitalul de urgenţă
din Iasi se vedeau neputincioşi în fata trupului macelarit, iar Virgil Săhleanu înceta din viata. Ucigaşii s-au refugiat imediat dupa asasinat la sediul Societăţii Protect şi au aflat de la radio ca
era vorba de Virgil Săhleanu, care era idolul şi eroul a mii de muncitori din Iasi şi cel care încercase până în clipa morţii sa salveze Tepro Iaşi de la dezastru. Presa a găsit fel de fel de variante ale mortii lui Săhleanu. S-a spus chiar că a fost omorât de ţiganii de la care împrumutase 300 de milioane de lei vechi pentru procesele sindicatului. In fapt, a fost eliminat pentru ca patronii cehi de la Tepro să nu platească muncitorilor sumele cuvenite în urma câştigării procesului. Muncitorii din Iaşi au ieşit apoi în stradă, ştiind că Virgil Săhleanu a fost ucis pentru că a luptat pentru păstrarea locurilorde muncă.
Inmormântarea a avut loc în ziua de 9 septembrie, sâmbăta în care ar fi trebuit să-şi însoare băiatul. Pe o vreme frumoasă, senină ca şi sufletul lui Virgil Săhleanu, acesta a fost condus pe
ultimul drum de colegii de muncă şi de sindicalişti din toată ţara, de oameni care l-au cunoscut, l-au apreciat şi l-au iubit. (…)
Nici azi cazul Săhleanu nu e rezolvat. Justiţia nu i-a condamnat niciodată pe adevăraţii vinovaţi de uciderea liderului sindical. Franmtisek Priplata, unul dintre autorii morali ai asasinării
liderului sindical de la Tepro Iaşi, a reuşit sa părăsească nestingherit România, în timp ce pe numele lui exista un mandat definitiv de executare a opt ani de inchisoare. Lista muncitorilor căzuţi victime sistemului nu s-a încheiat insă cu el. La data de 7 ianuarie 2007, murea în teminiţă liderul miner Ionel Ciontu.
Constantin Creţan,
deţinut politic la Penitenciarul de maximă siguranţă Tg-Jiu,
15.03.2008
"TRIBUNA SOCIALA"
8 MARTIE - ZIUA INTERNATIONALA A FEMEII
Istoria Zilei Internationale a Femeilor incepe in anul 1910 pe plan mondial. Dar femeile socialiste din Statele Unite, au organizat pentru prima data ziua Femeii in 1908, si au fost o inspiratie pentru evenimentul international. De la sfarsitul secolului 19, "problematica femeii" era strans legata de lupta clasei muncitoare pentru emanciparea intregii umanitati. Conditiile de saracie si exploatare indurate de femeile muncitoare le-au impus in mod inevitabil in valtoarea luptei proletare de la inceputul secolului 19.
Peste tot in lume, atat in Europa de Vest cat si in Statele Unite, femeile muncitoare incepeau sa se mobilizeze impotriva conditiilor de exploatare. Ele au cerut reducerea orelor de lucru, aceleasi salarii ca barbatii, abolirea muncii in randul copiilor si o imbunatatire a conditiilor de trai. Alaturi de cererile economice, ele au mai avut si cereri politice, cel mai important fiind dreptul femeilor de a vota. Dar abia in 1907 femeile muncitoare si socialiste s-au implicat serios in lupta impotriva capitalismului barbar din pragul Primului Razboi Mondial. Pe data de 17 august a aceluiasi an, Clara Zetkin a anuntat prima conferinta a Internationalei Femeilor Socialiste in Stuttgart. 58 de delegati din toata Europa si Statele Unite au participat si au adoptat o rezolutie cu privire la dreptul femeilor de a vota. Aceasta rezolutie urma sa fie votata de congresul de la Stuttgart care urma sa aiba loc dupa aceasta conferinta.Cand salariul unei femei era jumatate din cel al unui barbat care facea aceeasi munca, existau multe organizatii de femei si majoritatea erau implicate in toate luptele muncitorilor de la sfarsitul secolului.
Aceasta zi a fost pe rand vazuta ca un moment de afirmare a drepturilor politice si sociale ale femeilor, pentru a recapitula progresul facut de femei, sau ca o zi de sarbatoare. Pastrand legatura cu traditiile radicale de la inceput, Lena Lewis, o socialista din Statele Unite, a declarat in 1910 ca nu este un moment pentru a sarbatori , ci, mai degraba o zi pentru anticiparea viitoarelor lupte ce vor avea loc cand "intr-un final va trebui sa starpim pentru totdeauna vestigiile egoismului masculin si dorinta sa de domina femeile". In anii precedentii lui 1910, de la icneputul secolului 20, femeile din tarile in proces de industrializare incepeau sa munceasca primind un salariu. Slujbele lor erau segregate pe criteriul sexului, majoritatea fiind in domeniul textil si servicii domestice, in care conditiile erau aspre si salariile sub limita supravietuirii. Sindicatele, incepeau sa se dezvolte, si au izbucnit dispute, inclusiv intre sectiile unde lucrau femei care nu erau membre ale sindicatelor. In 1908, in ultima duminica a lunii februarie, femeile socialiste din Statele Unite au initiat prima Zi a femeii cand au avut loc demonstratii masive in care se cereau drepturi politice si economice pentru femei. Anul urmator, 2000 de oameni au participat la un mars organizat de Ziua femeii in Manhattan.
In anul 1909, muncitoarele de la textile au facut o greva generala. 20 - 30,000 de muncitoare care faceau camasi au protestat timp de 13 saptamani, indurand o iarna geroasa, pentru salarii mai mari si conditii de lucru mai bune. Sindicatul Femeilor a asigurat fonduri pentru a se plati cautiunile celor arestate si pentru a continua greva.
In 1910, Ziua Femeii a fost revendicata de socialiste si feministe din toata tara, Mai tarziu in acel an, delegatii au participat la a doua Conferinta Internationala a Femeilor Socialiste din Copenhaga cu intentia de a propune ca Ziua Femeii ca devina un eveniment international. Inspirata de actiunile muncitoarelor din Statele Unite si ale camaradelor lor socialiste, Clara Zetkin a inaintat o propunere la conferinta femeilor socialiste, de a se crea o zi in fiecare an, in care femeile din toata lumea sa isi ceara drepturile. Conferinta, din care faceau parte peste 100 de femei din 17 tari, reprezentand sindicate, partide socialiste, si primele 3 femei alese in parlamentul finlandez, a aprobat propunerea lui Zetkin in unanimitate, iar rezultatul a fost Ziua Internationala a Femeii.
In 1910, Internationala Socialista a Femeilor a facut un apel pentru pace. Pe 8 martie 1911, de Ziua internationaal a femeilor, un milion de femei au iesit in strada in toata Europa. Cateva zile mai tarziu, de 25 martie, mai mult de 140 de femei au murit intr-un incendiu la fabrica de textile Triangle din New York, din cauza lipsei masurilor de siguranta. Aceasta tragedie a alimentat revolta femeilor impotriva conditiilor grele si impotriva negarii unei voci care sa le reprezinte in parlament. In 1913, in toata lumea, femeilor isi cereau dreptul al vot. In Marea Britanie, "suffragettele" burgheze adoptau o pozitie mai radicala. Dar in Rusia Tarista lupta femeilor a avut un adevarat impact asupra miscarii revolutionare a intregii clase muncitoare. Intre 1912-1914, muncitoarele din Rusia au organizat intalniri clandestine si si-au declarat opozitia fata de macelul imperialist. Dupa izbucnirea razboiului, femeile din toata Europa li s-au alaturat. Revolutionara si feminista de orgine rusa, Alexandra Kollontai, alfata in Germania la acea vreme, le-a ajutat sa organizeze ziua femeilor, si a scris ca :
"aceasta a depasit orice asteptare. Germania si Austria....o mare vibranta de femei. Intalniri s-au organizat peste tot...in micile orase si chiar in sate, salile erau atat de pline ca au trebuit sa ii roage pe barbati sa le cedeze locul lor femeilor.
De data asta, barbatii au stat acasa cu copiii ,iar sotiile, casnicele captive, au participat la intruniri. In timpul celei mai mari demonstratii, la care au participat 30 000 de persoane, politia a decis sa inlature pancartele demonstrantilor: muncitoarele au luat atitudine. In busculada ce a urmat, s-a evitat varsarea de sange numai cu ajutorul deputatilor sociaslisti din parlament."
In 1915, ofensiva deschisa de armata franceza pe front a cauzat un teribil macel: 350,000 de soldati au fost ucisi in transee. Acasa, femeile se loveau de cresterea exploatarii, pe umerii lor apasand mersul economiei. Au inceput sa apara reactii puternice impotriva razboiului si femeile au fost primele care s-au mobilizat. Pe 8 martie 1815, Alexandra Kollontai a organizat o demosntratie a femeilor impotriva razboiului din Christiana, langa Oslo. Clara Zetkin a chemat femeile la o noua conferinta a Internationalei Femeilor. Aceasta a fost preludiul Conferintei de la Zimmerwald care i-a regrupat pe toti cei care se opuneau razboiului. Pe 15 aprilie 1915, 1.136 de femei din 12 tari diferite s-au intalnit la La Haye. In Rusia, muncitoarele au fost cele care au condus marsul triumfator al proletariatului catre revolutie. Pe 8 martie, muncitoarele din fabricile de textile din Petrograd au facut greva spontana si au iesit pe strazi. Ele cereau "paine si pace". Ele cereau ca sotii si fiii lor sa fie adusi acasa de pe front. Deci sloganul "paine si pace" care a fost scanteia Revolutiei din Rusia a fost initiat de muncitoarele din Petrograd, si i-a determinat pe muncitorii de la fabricile Putilov, si intreaga clasa muncitoare sa se alature miscarii. Fara indoiala, cea mai memorabila zi a femeii a fost tinuta in Petrograd in martie 1917. Desi muncitoarele din fabricile de textile au fost indemnate de comunisti sa nu faca greva de 8 martie,
"cand muncitorii de la fabrica de armament Putilov au fost incuiati pe afara in 7 martie, femeile din Petrograd au impanzit strazile. Sotiile, fiicele si mamele soldatilor, umilite si exploatate in trecut precum prostituatele, au cerut sa se puna capat umilintei si au denuntat foametea si suferinta ultimilor 3 ani. Crescandu-le fortele si pasiunea in timp ce au ocupat orasul in urmatoarele zile in timpul unor revolte ale foametei, greve politice si demonstratii, aceste femei au dat startul revolutiei din 1917."
In Romania, femeile au inceput sa serbeze Ziua Internationala a Femeii incepand cu anul 1945, dupa instalarea Guvernului Petru Groza, la 6 martie 1945. Peste 200.000 de femei manifestau pentru apărarea păcii, pentru apărarea Republicii, pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie cu popoarele vecine, pentru solidaritatea internaţională a femeilor şi pentru succesul Frontului Democrat Popular în alegeri. Constanţ a Crăciun, Ana Pauker, Alexandra Sidorovici, Stella Moghioroş, Liuba Chişinevschi, Florina Mezincescu, Eugenia Rădăceanu, Ghisela Vass , Ecaterina Borilă erau femeile ce se remarcau de fiecare data si se implicau activ in organizarea si desfasurarea marsurilor, cat si a organizatiilor de femei muncitoare din Romania..
„Ziua Internaţională a Femeii ne-a găsit pe noi, femei din România, în plină activitate, muncind din greu, dar cu cântece pe buze, ca să înălţăm tot mai mândră ţara noastră, casa noastră, sub razele binefăcătoare ale Soarelui, izvor de viaţă şi lumină“ spunea Alexandra Sidorovici. „Sub semnul discriminării şi inechităţilor, femeia - şomer, femeia supusă discriminărilor, femeia - victimă a violenţei, femeia - înjosită, deznădăjduită: iată tot atâtea ipostaze ale realitătii din ţările capitaliste. La noi, apropierea zilei de 8 Martie prilejuieşte oamenilor muncii obţinerea de noi succese în producţie“. scria ziarul socialist “Scanteia” In urmatorii ani, dupa moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej si preluarea secretariatului general al Partidului Comunist Roman si conducerii Republicii Socialiste Romania de catre Nicolae Ceausescu, Ziua Internationala a Femeii, s-a sarbatorit si cu Ziua Mamei. Zi in care, pe langa amplele manifestatii ale femeilor muncitoare din orase si sate, erau felicitate si mamele , iar mamele eroine erau medaliate si li se oferea totodata cecuri cu sume importante de bani din partea statului pentru intretinerea copiilor. Dupa Lovitura de Stat din anul 1989, data de puterile capitaliste din vest si preluarea puterii, unor sarbatori si zile precum 1 mai sau 8 martie, li s-au schimbat adevarata semnificatie. Astfel, ziua de 8 martie a ramas oficial ziua mamei, iar ziua de 1 mai, zi de prost gust, de iesit la iarba verde sau alte activitati. Totodata au fost impuse unele sarbatori capitaliste de natura consumerista. Astfel orice zi sau sarbatoare cu o anumita semnificatie pentru lupta clasei muncitoare sau a egalitatii depline intre femei si barbati, a devenit o zi de cadouri de consum si de mari profituri pentru marii magnati ai lumii capitaliste.
Miscarea feminista a fost rapid revendicata de tot felul de agenti ai statului capitalist, cum ar fi UFCS(Union Feminine Civique et Sociale) in Franta si organizatiile catolice care indemnau femeile sa lupte nu impotriva sistemului capitalist ca un intreg, si doar impotriva colonialismului si a fascismului
In 1977, ONU a recunoscut oficial Ziua internationala a femeilor si a adoptat o rezolutie invitand fiecare tara sa sarbatoreasca " drepturile femeilor si pacea internationala". In ceea ce priveste "pacea", este de ajuns sa se faca referire la masacrele numeroase perpetuate sub aegida marilor puteri democratice pentru a demonstra ce "valori" sunt servite de "nobilele rezolutii" dictate din barlogul brigadelor imperialiste, adica ONU.
Cat despre ziua internatioanala pentru drepturile femeilor, aceasta nu este nimci mai mult decat o sarada menita sa mistifice femeile din clasa muncitoare si sa le indeparteze de lupta lor ca muncitori exploatati de clasa capitalista. In Franta, a fost stanga, cu Mitterand drept presedinte care a devenit principalul aparator al ideologiei feministe. In 1982, sub guvernarea Mauroy, cu ministrul sau pentru Drepturile Femeilor, 8 martie a devenit o institutie a statului burghez democrat. De atunci, s-au creat o multitudine de organizatii feministe menite sa dizolve femeile muncitoare intr-o masa de femei "in general", sa le implice in campanii unde femei din toate clasele sociale au o cauza comuna ca si "femei" fara distinctie intre interesele claselor sociale din care fac parte. Cand femeile burgheze preiau fraiele statului, ele vor perpetua aceleasi politici capitaliste ca si predecesorii lor barbati. Dominatia capitalista nu este o problema de sexualitate, ci de clasa sociala. Toate aceste femei vor urma pasii Doamnei de Fier, Margaret Thatcher, care este amintita pentru rolul ei in conducerea razboiului din Falklands din 1982, si pentu a permis ca 10 membri IRA ce se aflau in greva foamei cerand statutul de prizonieri politici sa moara in aceeasi perioada. Toate se comporta la fel, precum asociatele lui Sarcozy: Michelle Alliot-Marie, Rachida Dati, Valerie Pecresse, Fadela Amara si altele. Burgezia nu vede diferente intre sexe cand vine vorba de administrarea ecnomiei nationale. Ce s-a intamplat cu revolutionarii s-a intamplat si cu 1 Mai. Si acelasi lucru s-a intamplat si cu 8 martie(Ziua Internationala a Femeii).
Una dintre cele mai josnice arme ale clasei dominante, burghezia, este capacitatea acesteia de a deturna simboluri care au apartinut clasei muncitoare si a le intoarce impotriva acesteia. Asa s-a intamplat cu sindicatele, cu partidele muncitoresti, cu 1 mai si cu Ziua Internationala a Femeilor.
De la sfarsitul preistoriei, femeile au fost intotdeauna asuprite. Dar aceasta asuprire nu poate fi indepartata sub capitalism.
A fost odata o marca de bere... Ziua barbatului - circ, prostie si sexism.
A fost odata o marca de bere... Si aceasta a declarat subtil inca de la inceput ca berea este numai pentru barbati. Reclamele TV pentru aceasta marca de bere se prezinta sub urmatoarea forma: barbati band bere, barbati la meciuri de fotbal, barbati care fug de femeile de acasa pentru a fi cu prietenii lor exclusiv barbati, femei care nu stiu sa parcheze o masina, femei care nu inteleg importanta fotbalului in viata barbatului, femei mai prejos decat barbatii. Aceasta bere se vrea a fi una ce poate fi savurata numai de barbati, in fata telvizorului la un meci de fotbal, sau in serile cand ies “cu prietenii”. Nu se stie exact cand si unde s-a nascut ideea ca berea este ceva tipic masculin sau ca berea si fotbalul au o legatura foarte stransa. Este cert insa, ca prin reclamele si campaniile sale, aceasta marca de bere promoveaza deschis sexismul impotriva femeilor si o societate patriarhala stereotipica, in care femeile nu isi gasesc locul decat daca sunt tacute si ascultatoare, stiu sa gateasca, sa spele, sa nu ceara explicatii, respect, sau, si mai grav, sa pretinda egalitate. Femeile sunt limitate pentru ca atunci cand barbatul de uita la un meci de fotbal si sparge telvizorul pentru ca echipa lui a pierdut, ea ii spune ca este doar un joc – “Tu esti femeie habar nu ai ce inseamna fotbalul!”. Femeile nu pot savura o bere pentru ca locul lor e in bucatarie, ele nu au ce cauta la aceeasi masa cu barbati cand acestia se simt bine, pentru ca ar strica atmosfera. Femeile nu sunt in stare sa conduca masini. Femeile pot fi batjocorite. Aceasta este imaginea femeii promovata la televizor, si nu numai.
Astfel, o marca de bere s-a remarcat mai mult decat celelalte pentru ca s-a decis sa faca ceva concret, ceva mai mult decat sa transmita mesaje subtile anti-egalitate;s-a hotarat sa lanseze o campanie pentru consumatorii lor si pentru barbatii amatori de bere si fotbal din toata tara - Ziua Barbatului – zi libera, sarbatorita pe data de 5 mai. S-au mobilizat: au strans semnaturi, au facut siteuri, concerte si au folosit femeile pentru cele mai injositoare scopuri in campania lor: obiecte de amuzament si satisfacere a dorintelor si placerilor barbatilor, de ziua lor. In acest an s-a sarbatorit Ziua Barbatului in mod oficial: concert, stegulete, circ.
Motivul invocat pentru crearea acestei zile oficiale este egalitatea in drepturi. Dar cum pot acesti barbati cu prejudecati sa vorbeasca despre egalitate? Marca de bere care a lansat si a sustinut campania este una sexista, iar metodele si strategiile folosite in aceasta campanie sunt si ele la fel de sexiste si injositoare deoarece barbatii s-au folosit de femei pentru nenumarate lucruri pe toata durata campaniei: sa umble pe strazi si sa stea la standuri ridicole pentru a strange semnaturi, sa ii distreze in cluburi, sa se dezbrace pentru ei, si altele de genul acesta. Nu se poate pune problema egalitatii in drepturi, chiar daca ignoram acest aspect al campaniei, iar motivul este foarte simplu: istoria si motivul pentru care pe data de 8 martie se sarbatoreste si in acelasi timp se comemoreaza “Ziua Femeii :
Pentru prima data, Ziua femeii s-a tinut pentru prima data in 1909 in Statele Unite ale Americii in urma unei declaratii facute de Partidul Socialist. Alaturi de alte evenimente importante din istorie, aceasta zi comemoreaza Incendiul de la Fabrica de textile Triangle, care a avut loc in New York in 1911, si in care si-au pierdut viata mai mult de 140 de femei. Ideea de a exista o zi a femeii a aparut in contextul inceputului de secol 20, intr-o lume puternic industrializata cu oexpansiune economica ce a condus la proteste cauzate de conditiile de munca in fabrici. Femeile din astfel de fabrici de haine si textile au protestat astfel pe data de 8 martie 1857 in New York. Ele se revoltau impotriva conditiile groaznice de lucru si a salariilor mici. Grupul care protesta a fost atatcat si dispersat de politie. Aceste femei si-au creat primul sindicat in aceeasi luna doi ani mai tarziu.
Mai multe proteste au avut loc pe data de 8 martie in urmatorii ani, cel mai memorabil fiind protestul din 1908 cand 15 000 de femei au protestat in New York cerand mai putine ore de lucru, salarii mai bune si dreptul de a vota. In 1910 s-a tinut prima conferinta internationala a femeilor in copenhaga. Si in urma acestei conferinta din cadrul celei de-a doua Internationala, s-a stabilit oficial existenta Zilei Femeii. Un an mai tarziu, Ziua Femeii era sarbatorita de peste un milion de oameni din Austria, Danemarca, Germania si Elvetia. Putin dupa aceasta, a avut loc incendiul de la fabrica Triangle in care au murit peste 140 de muncitoare. Cauza numarului ridicat de victime a fost lipsa masurilor de siguranta.
In pragul Primului Razboi Mondial, pe data de 8 martie 1913, femeile din intreaga europa au tinut marsuri pacifiste impotriva razboiului, si de atunci Ziua Femeii a continuat sa fie sarbatorita si comemorata in intreaga lume, pana de curand, cand in multe tari, i-a fost schimbata semnificatia, a fost stearsa din istorie si s-a incercat din nou reducerea femeii la rangul de cetatean secundar subordonat barbatului.
Ziua Femeii a avut inca de la inceput puternice conotatii si implicatii politice, in care femeile si-au dovedit curajul si puterea. 8 Martie este Ziua Femeii, nu a mamei, este o zi istorica in care femeile au luptat si si-au riscat viata pentru egalitatea in drepturi, pentru a fi tratate a acelasi rang cu barbatii si pentru demnitatea lor de femei muncitoare. Cei ce pretind ca Ziua Barbatului ar trebui sa existe doar pentru ca exista si Ziua Femeii, calca in picioare o intreaga istorie de rezistenta, lupta si sacrificii. Este trist sa vedem cum societatea noua, capitalista a modificat si a ascuns adevarata semnificatie a acestei zile in favoarea unei societati patriarhale in care femeia este mama, servitoare, obiect, om inrobit.
Prin simpla existenta a acestei campanii, barbatii din spatele ei creeaza un puternic val de sexism intr-o societate in care, din pacate, femeia continua sa ramana subordonata barbatului. Aceasta camapanie sustine ca barbatului trebuie sa i se asocieze o zi oficiala pentru ca bea bere si ii place fotbalul, pentru ca femeia il streseaza si are nevoie de scapare, si pentru ca, traind intr-o societate consumerista, s-ar putea dezvolta o noua industrie plina de profit. Dar problema existentei sexismului este complexa. Candva a fost oficial acceptat si propagat de stat si Biserica, insa femeile au ripostat, au luptat si au refuzat patriarhatul. Nici o femeie nu ar trebui sa fie nevoita sa isi justifice pozitia in societate, si sa demonstreze perpetuu ca este egala barbatului, pentru ca acest aspect este de la sine inteles si ceva ce nici o femeie nu ar trebui sa uite.
Din pacate, Biserica si Statul continua sa fie aceleasi instituii patriarhale, insa in actuala societate se intampla ceva ciudat. Se pare ca multe femei au uitat sau nu sunt constiente de adevarata lor importanta si valoare. Se pare ca statutul lor social este o batjocura. Exista o categorie de femei care, prin mentalitate si actiuni, promoveaza si alimenteaza constient sau inconstient discriminarea si injosirea lor. Este un obicei comun sa accepte resemnate violenta domestica, abuzurile si batjocurile, si acum, au acceptat sa serveasca o campanie injositoare si anti-feminista, fara sa fie constiente ca prin aceasta aduc o insulta propriei persoana. Fara cunostinta lor poate, au luptat pentru a ramane in continuare pe locul al doilea.
Aceste femei se plafoneaza, se multumesc cu a trai in umbra unor barbati cu prejudecati si a patriarhatului, iar prin acordul lor tacit acestea continua sa existe. Acest articol este o critica nu doar la adresa mentalitatii unor barbati, ci si la adresa femeilor care permit existenta acestui tip de discriminare pe care ar trebui sa incerce sa-l combata prin toate mijloacele. Permitandu-le altora sa le injoseasca astfel si sa le trateze ca pe simple obiecte lipsite de constiinta si vointa proprie, se fac vinovate in egala masura cu barbatii ce le injosesc pentru existenta sexismului si a prejudecatilor.
Noua societate a ascuns adevarata istorie si semnificatie a zilei de 8 martie, a ucis atitudinea demna si dorinta de a riposta a multor femei din tanara generatie, o generatie lipsita de principii si capaciatea de a analiza un lucru sau o idee inainte de a le accepta. Pentru oamenii crescuti astfel, istoria este lipsita de importanta, principiile sunt o rusine, dorinta de a lupta pentru mai bine este ridicola, iar femeile sunt considerate pe scara larga o fiinta tolerata pentru diverse scopuri.
CAMPANIA ANTI-MANELE
Probabil ca pana acum cu totii ne-am oprit san e uitam la afisele, graffiti-urile sau flyerele ce tapeteaza capitala si orice alt oras “ce se respecta", care sustin sus si peste tot Campania anti manele, si poate ca am incercat sa intelegem cine e creierul acestei campanii si cum de a luat o asa mare amploare. Intrebarea “impotriva cui lupta?” e mai mult ca sigur una retorica… Ei bine, campania a fost initiate de “un grup de tineri timisoreni” ,posibil cercetasi de la Noua Dreapta Timisoara, care au dat si fratilor din celelalte orase sa care mai departe crucea manelelor.
In perpetua revolutie , campania anti manele – proiect national ce ofera romanilor o modalitate de a-si exprima latura rasista, continua sa faca ravagii printre tinerii obsedati de idea de a-si face curat in tara, pe strada, in ganduri… aceiasi tineri urbani care se simt din ce in ce mai manati de nevoia de a da o sansa culturii, punand bazele diferitelor organizatii sau proiecte sociale. Aceiasi tineri care pus la cale salvarea Romaniei din mizerie prin superplanul Campania anti manele ( a se intelege mentalitate rasista camuflata in patriotism ). Ca raspuns mai amplu la intrebarea “ cum a luat amploare campania?” – simplu, prin implicarea website-urilor gen Novopress, Altermedia (purtatorii de cuvant scris ai Noii Drepte), dar si site-uri special create in scopul promovarii campaniei, care nu s-au sfiit a pune pe seama tuturor rromilor fenomenul “manele”, ba mai mult, au demarat campania la nivel national sub sloganul “Opriti diavolul colorat!” Adica ce? Omorati toti tiganii?! Care apropo de cele afirmate de Novopress, nu numai ca “degradeaza prin manele toate nivelurile societatii romanesti”, ci si oripileaza adevaratii devoratori de cultura din Romania. Tot conform Novopress, manelele si “tiganizarea’ nu sunt doar un tip de muzica, ci o adevarata conspiratie impotriva poporului roman : “Tiganizarea, fenomenul prin care romanul devine un exponent al unei minoritati fara vreun patrimoniu cultural recunoscut sau vreo incercare de civilizatie europeana, devine din ce in ce mai ingrijorator. A lupta impotriva manelelor inseamna a lupta impotriva tiganizarii (nu a tiganilor), a inculturii, a lipsei de civilizatie, a ignorantei si prostiei. In acelasi fel in care hip-hop ul este in SUA muzica infractorilor de culoare, maneaua este in Romania muzica infractorilor de orice etnie.”un alt fenomen de a spune ca “Fenomenul manelelor este strans legat de etnia tiganeasca. Nu o vom numi “RRoma”, deoarece aceasta este un termen inventat acum cativa ani si care ne-a fost bagat pe gat. Nu exista etnia rroma, exista doar etnici tigani”.
Probabil la fel cum si conceptual de “ tiganizare” a fost inventat acum cateva luni si continua sa ne fie bagat pe gat prin aceasta campanie. Cel putin, de bun simt, ar fi trebuit sa se faca totul pe fata si sa se recunoasca caracterul rasist al proiectului, nu in afise sau pe internet pentru ca la urma urmei aceasta campanie condamna toti rromii.
Ca o paranteza informative pentru partea culta care se ocupa de acest proiect trebuie facuta o clarificare a termenului de “manea” raportat la termenul de “muzica”. Definitia pe care o ofera Dictionarul Explicativ al Limbii Romane termenului de “muzica” este “arta de a exprima idei si sentimente cu ajutorul sunetelor combinate intr-o maniera specifica”. Acelasi dictionar explica “maneaua” ca fiind “cantec de dragoste de origine orientala, cu melodie duioasa si taragananta”. Afirmatie corecta pentru ca maneaua clasica reprezinta din punct de vedere muzical o combinatie de stiluri tiganesti, sarbesti, turcesti etc.. Si acum … oare este posibil sa ne minta DEX-ul, aceasta biblie a eliterlor intelectuale? Ar fi ca si cum s-ar nega alianta dintre Biserica Ortodoxa si Noua Dreapta. Practic imposibil…
Impotriva a ceea ce merita a fi facuta o campanie, e mediocritatea cu care se continua sa se actioneze impotriva a orice inseamna minoritate, doar de dragul de a se pastra intacta o anume mandrie nationala. Ce credibilitate poate sa aiba o campanie sustinuta de Noua Dreapta? Sa protestezi impotriva lipsei de cultura, a bunului gust, a bunului simt sau a altor “calitati” pe care unii romani se intrec in a crede ca le au, impreuna cu o organizatie neo-nazista formata in majoritate de tineri indecisi asupra viitoarei lor personalitati, respective mentalitati, e o culme a nesimtirii. Caci pana la urma care este diferenta intre manea si “muzica usoara” atat de ridicata in slavi de elitele societatii romanesti cand inteligenta versurilor este la acelasi nivel la ambele. Aceleasi figure sinistre predomina in ambele scene musicale, aceleasi atitudini care lasa de dorit. Nu produsul e de condamnat, ci comportamentul nociv individual asociat produsului, cum bine a zis un alt roman care nu simte nevoia sa strige in gura mare cat de “alese” sunt gusturile sale musicale.
Asadar, daca aceasta campanie anti manele este la moda, rasismul nu ar trebui sa fie la fel, din contra! S-a trecut prea mult cu vederea “normalizarea” sa peste tot in societatea romaneasca, tocmai de aceea existenta unei asemenea campanii discriminatoare este inutila. Prostia si incultura nu sunt consecintele manelelor, ci rezultatele incercarii de a crea, incercare a unei societati deja “ depravate si pervertite”, debusolate si manipulate prin imagini precum cea de popor cult “ cu adevarate valori”.
1 MAI – ZIUA INTERNATIONALA A OAMENILOR MUNCII
Ziua de 1 Mai, Ziua Internationala a Muncitorilor, comemoreaza lupta istorica a muncitorilor din intreaga lume, si este recunoscuta in majoritatea tarilor. Statele Unite ale Americii si Canada sunt exceptii. Aceasta, in ciuda faptului ca aceasta zi isi are originea in anii 1880 in Statele Unite ale Americii, si este legata de lupta pentru ziua de munca de 8 ore.
Lupta pentru ziua de munca de 8 ore a inceput in anii 1860. In 1884, Federatia Comertului Organizat si a Sindicatelor din Statele Unite ale Americii si Canda(Federation of Organized Trades and Labor Unions of the Unites States and Canada), infiintata in 1881 si care si-a schimbat ulterior numele in Federatia Muncii din America(American Federation of Labor), a adoptat o hotarare prin care afirma ca “8 ore va fi durata legala a zilei de munca incepand cu 1 Mai, si sfatuim organizatiile muncitoresti din acest district sa isi modifice legile pentru a fi in conformitate cu aceasta hotarare”. Anul urmator, Federatia a repetat declaratia spunand ca ziua de lucru de 8 ore va intra in vigoare de la 1 Mai 1886. Muncitorii find fortati sa munceasca 10, 12 si 14 ore pe zi, din ce in ce mai multi sustineau miscarea pentru ziua de lucru de 8 ore. In lunile dinainte de 1 Mai 1886, mii de muncitori organizati si neorganizati, membri ai organizatiei Cavalerii Muncii(Knights of Labor) si membri ai Federatiei au fost atrasi in lupta. Chicago a fost centrul principal al agitatiei pentru o zi mai scurta de lucru. Anarhistii erau in fruntea Sindicatului Central al Muncitorilor din Chicago, care era alcatuit din 22 de sindicate in 1886, printre care cele mai mari 7 din oras. In timpul grevelor de la caile ferate din 1877, muncitorii fusesera atacati in mod violent de politie si de armata Statelor Unite. O tactica similara de “terorism din partea statului” a fost pregatita de birocratie pentru a combate miscarea pentru ziua de lucru de 8 ore. Politia si Garda Nationala si-au crescut fortele si au primit arme noi si mai puternice finantate de patronii locali. Clubul Comercial din Chicago a cumparat o mitraliera de 2000 de dolari pentru Gada Nationala din Ilinois care sa fie folosita impotriva muncitorilor participanti la greva. Totusi, pana la data de 1 Mai, miscarea deja adusese beneficii pentru multi muncitori din Chicago. Dar pe data de 3 Mai, politia a deschis focul asupra unui grup de portestatari la compania McCormick Harvester, omorand cel putin un om, ranind grav alti 6 si provacand rani usoare altora. Extrema stanga a facut un apel pentru o intalnire in masa a doua zi in piata Haymarket pentru a protesta impotriva brutalitatii.
Intalnirea s-a desfasurat fara incidente, si cand ultimu vorbitor a aurcat pe platforma pentru discurs, multimea deja se disipa, ramanand doar 200 de oameni. In acest moment 180 de politisti au aparut in piata si au ordonat oamenilor sa plece. La sfarsitul intalnirii, cineva a aruncat-o o bomba spre echipajul de politie, omorand o persoana pe loc si alti 6 mai tarziu. Politia a raspuns prin deschiderea focului. Nu se stie exact cati au murit sau au fost raniti de gloante. Desi nu s-a descoperit niciodata cine a aruncat bomba, incidentul a fost folosit ca o scuza pentru a ataca anarhistii si miscarea muncitoreasca in general. Politia a devastat casele si birourile suspectilor radicali si sute de oameni au fost arestati fara sa li se aduca acuzatii. Un regim de teroare s-a abatut asupra orasului Chicago. Incepand “raiduri” in districtele muncitoresti, politia a strans toti anarhistii si comunistii cunoscuti . “Faceti intai raidurile si consultati legea mai tarziu!” este sfatul public dat de avocatul statului. Hartuirea sa indreptat in mod special spre anarhisti, si 8 dintre cei mai activi oameni din Chicago au fost acuzati de conspiratie si crima in ceea ce priveste atentatul de la Haymarket. Curtea i-a gasit pe toti 8 vinovati, in ciuda lipsei oricarei dovezi care i-ar fi legat de aruncarea bombei, si i-a condamnat la moarte. Pe data de 9 Octombrie, ziarul saptamanal “Cavalerii Muncii” publicat in Chicago, avea pe prima pagina urmatorul anunt: “Saptamana viitoare incepem sa publicam biografiile anarhistilor anuntati in cealalta coloana”. Anuntul, scris pe pagina 14, spunea: “Povestea anarhistilor, spusa de ei insisi; Parsons, Spies, Fielden, Schwab, Fischer, Lingg, Engel, Neebe. Singura poveste adevarata a oamenilor care sustin ca sunt condamnati la moarte pentru ca si-au exercitat dreptul la libera exprimare: Asocierea lor cu societati muncitoresti, comuniste si anarhiste, parerile lor despre scopurile si idealurile acestor organizatii, si cum se asteapta ei sa fie indeplinite; de aseamenea, legatura lor cu incidentul de la Haymarket Chicago. Fiecare om este autorul propriei povesti, care va aparea numai in “Cavalerii muncii” in urmatoarele 3 luni – o importanta publicatie muncitoreasca din Statele Unite, un ziar saptamanal de 16 pagini, continand cele mai noi stiri externe si locale, precum si povestiri si altele. Un ziar cooperativ detinut si controlat de membrii organizatiei “Cavalerii Muncii”, si distribuit in schimbul sumei modice de 1 dolar pe an. Adresati orice intrebare sau mesaj Editurii “Cavalerii Muncii”, strada Washington, nr. 163, Chicago, III”. Mai tarziu acestia impreuna cu ziarul “Alarm” au publicat autobiografiile oamenilor care au participat intalnirea de la Haymarket.
Albert Parsons, August Spies, Adolf Fischer si George Engel au fost spanzurati pe data de 11 Noimebrie 1887. Louis Lingg s-a sinucis in inchisoare. Autoritatile au dat trupurile acestora prietenilor lor pentru inmormantare, si s-a tinut cea mai mare procesiune funerara din istoria orasului Chicago. Se estimeaza ca intre 150 000 si 500 000 de persoane au urmat traseul cortegiului funerar al martirilor de la Haymarket. Un monument in cinstea oamenilor executati a fost dezvaluit pe 25 Iunie 1893 la cimitirul Waldheim din Chicago. Ceilalti 3, Oscar Neebe, Samuel Fielden si Micahel Scwab au fost achitati in 1893.
Pe data de 26 Iunie, 1893, guvernatorul statului Illinois, John Peter Altgeld, a facut public un mesaj de achitare, prin care spunea clar ca el nu ii decalra nevinovati pe acesti oameni deoarece au suferit destul, ci pentru ca ERAU NEVINOVATI, fiind victimele isteriei, unui juriu subiectiv si al unui judecator incorect. El a atras atentia asupra faptului ca nu s-au gasit dovezi care sa-I incrimineze pe acuzati deoarece statul “nu a descoperit niciodata cine a aruncat bomba care l-a omorat pe politist, si dovezile nu indica nici o legatura intre acuzati si cel care a aruncat-o”.
Nu este deloc surprinzator ca statul capitalisto-fascist, patronii, si mass media vor sa ascunda adevarata istorie a zilei de 1Mai. In incercarea sa de a sterge istoria si importanta zilei de 1Mai, Statele Unite ale Americii au declarat ziua de 1 Mai “Ziua Legii”, si au dat muncitorilor “Ziua Muncii” in prima luni din septembrie – o sarabatoare lipsita de orice semnificatie istorica. Totusi, in loc sa opreasca miscarile anarhiste si si comuniste,muncitoresti in general, evenimentele din 1886 si executarea anarhistilor din Chicago, reprezentantii miscarii pentru ziua de lucru de 8 ore, au mobilizat multe generatii de radicali. Emma Goldman, o tanara imigranta la vremea aceea, a afirmat mai tarziu ca incidentul Haymarket a fost punctul de la care s-a nascut orientarea sa politica. In loc sa dispara, miscarea anarhista a devenit si mai puternica in urma a ceea ce s-a intamplat la Haymarket.
Ca muncitori, trebuie sa recunoastem si sa comemoram(nu sa sarbatorim!) ziua de 1 Mai, nu doar pentru importanta sa istorica, ci si ca fiind momentul de a ne organzia si a ne indrepta atentia asupra problemelor vitale pentru oamenii muncitori din prezent.
Discriminarea se naste din ignoranta
Factorul care propaga cel mai adesea, in mod sistematic, discriminarea, in special rasismul si sovinismul, dar si sexismul, homofobia si discriminarea de alte genuri, este extremismul prezent in mentalitatea multor oameni. Ideologiile de extrema dreapta exista si astazi, nu intr-o forma organizata ce-i drept, nu ca regim politic, ci pur si simplu se regasesc in felul de a gandi al multora, care isi traiesc viata si interactioneaza cu cei din jur ghidandu-se dupa idei ce adera la aceste ideologii, total sau partial. Este un lucru foarte comun ca oamenii care impartasesc aceste idei sa creeze diverse organizatii prin care sa-si faca auzit mesajul de ura, de care sa se foloseasca pentru a lua atitudine si a incerca sa-i manipuleze pe cei nestiutori sau usor impresionabili.
In trecut, mai precis in perioada celui de-al doilea Razboi Mondial, in Romania, extremismul de dreapta s-a manifestat sub forma Miscarii Legionare, cunoscuta ulterior sub numele Garda de Fier si partidul Totul Pentru Tara. Aceasta miscare a fost una ultranationalista, antisemita, antimaghiara si fascistoida, care a facut ortodoxismul o parte centrala a doctrinei. Miscarea a fost infiintata de Corneliu Zelea Codreanu, iar membrii au fost numiti legionari. Conducatorii acestei micarii si adeptii lor s-au facut vinovati de-a lungul timpului de comiterea unor numeroase crime cu tenta sovinista, antisemita si rasista, precum si de practicarea asasinatului politic. Membrii miscarii purtau uniforme verzi, de unde si denumirea de „camasile verzi" si foloseau salutul fascist.
Membrii Garzii de fier au planuit cel mai mare atac din Bucuresti, indreptat asupra evreilor, in care au murit peste o suta de oameni, zeci dintre acestia fiind torturati si mutilati in semn de batjocura.
Miscarea Legionara exista chiar si in prezent, ca organizatie, insa aceasta are mai mult un caracter comemorativ si nu se implica atat de activ in societate. Desi exista un sediu al Miscarii Legionare si chiar o publicatie, iar membrii acesteia au mentalitatea discriminarii si adera la o ideologie inrudita indeaproape cu fascismul, exista o alta organizatie mult mai activa prin propaganda si campanii, care au reusit cel putin destul de bine pana in prezent sa mascheze extremismul de dreapta ce sta la baza ei, si care incearca sa atraga destul de multi oameni, in special tineri. Forumul Crestin Noua Dreapta este o organizatie ce s-a format in anul 2000 „intr-o perioada marcata de deriva ideologica a partidelor "patriotice" existente.", dupa cum scrie si pe siteul oficial al miscarii. Membrii acestei organizatii se folosesc de religie si mai ales de importanta pe care biserica o are in societate pentru a manipula oamenii, mascandu-si astfel ideologia extremista. Ideologia si activitatile intreprinse de membrii acestei miscari se aseamana foarte bine cu cele ale vechii miscari legionare, precum si ideologia Noii Drepte deriva din aceasta. Simbolul organizatiei este crucea celtica, folosita in prezent de toate organizatiile extremiste. Noua Dreapta colaboreaza indeaproape cu miscari de extrema dreapta din Europa cum ar fi NPD din germania(organizatie nazista) sau Frontul National European, de asemenea organizatie de natura extremista. Pe siteul oficial al miscarii Noua Dreapta exista linkuri spre siteuri de propaganda nationalista, de unde cei care isi doresc pot procura diverse obiecte vestimentare cum ar fi tricouri , insigne sau sepci cu insemne fasciste sau care instiga la rasism xenofobie si homofobie, dar nu numai. De asemenea, pe siteul Noua Dreapta exista un link catre siteul oficial al formatiei Brigada de Asalt, formatie rock cu mesaj extremist de dreapta ale caror versuri lauda mandria legionara si din care face parte chiar liderul organizatiei Noua Dreapta, Tudor Ionescu.
De asemenea, in Bucuresti, si nu numai, exista tineri care nu adera neaparat la nici una dintre aceste miscari, dar care au o mentalitate extremista, pretinzand ca sunt neonazisti. Cei mai multi dintre ei fac parte din galeriile echipelor de fotbal si de cele mai multe ori nu ezita sa recurga la violenta.
Din pacate, din ce in ce mai multi oameni, uneori din dezinformare, alteori din teribilism sau pur si simplu din ferma convingere ca o anumita categorie de oameni e superioara altora, adopta aceasta mentalitate, promovand ura fata de cei care nu sunt ca ei si, deci, discriminarea.
Fascismul Noua Dreapta - (cateva dezvaluiri)
Organiazatia neo-fascista Noua Dreapta, s-a format la inceputul anului 2000, ajungand sub conducerea lui Tudor Ionescu si devenind o organizatie neo-fascista autointitulata "Forumul Crestin Noua Dreapta".
Textele, articolele si ideile organizatiei, publicate pe internet cat si in revista "Noua Dreapta", reflecta un militantism xenofob, rasist, nationalist exclusivist, homofob, se opune avortului, cultelor religioase ne-crestine,influentelor culturale straine,exprimat sub masca dreptatii, si luptei pentru tara.
Imediat dupa aparitie Noua Dreapta a trecut direct la actiuni de propaganda nationala, incercand sa atraga tineri pe care sa-i invete si sa aplice principii fasciste si rasiste , raspandind idei neo-fasciste atat pe internet, la anumite evenimente publice, organizand excursii,cat si in publicatiile detinute de aceasta.
Un alt mod prin care Noua Dreapta incearca sa atraga si sa formeze tineri in ideologia fascista este muzica de extrema dreapta.Acestia in scurt timp chiar au infiintat o formatie de rock "Brigada de asalt", ale caror versuri indeamna la crima, terorism, rasism si ura impotriva strainilor, minoritatilor si comunistilor.
Un alt mod la care au recurs este propaganda pe internet.Incepand cu distribuirea unor reviste cu idei fasciste cum ar fi : "Noua Dreapta,"Student","Militant, si "Spada", majoritatea publicatii crestine,aceste ide fiind interzise prin lege ,la o privire mai atenta le gasim de vanzare chiar in unele chioscuri de ziare.Acestia nu s-au oprit aici, reusind chiar sa puna mana si sa foloseasca pentru propaganda cateva site-uri ca:Altermedia, Novo Press, Active Information Media, revista "Lumea", Romanian Global News, acestea fiind doar cateva dintre publicatiile on-line asupra carora Noua Dreapta detine controlul.Atentie la aceste reviste si siteuri-dupa cum spuneam sunt detinute de ei scopul fiind de a dezinforma si a atrage oamenii!
Sa revenim totusi asupra Asociatiei Altermedia, care la ora actuala este al doilea element de propaganda dupa site-ul oficial al neo-fascistilor.Asociatia Altermedia a luat fiinta in 2004 ca ONG, scopul fiind sa promoveze in primul rand libertatea de exprimare si adevarata realiatea societatii nedeformata de catre mass-media,dar in realitate prezinta cele mai murdare si mincinoase stiri mult mai deformate chiar decat mass-media,acestea fiind in scopul de a atrage si a pacali pe cei care cauta sa se documenteze si nu numai.Ca presedinte al Asociatiei il gasim pe Dan Adrian Ghita, care in acelasi timp este si vicepresedinte al Noii Drepte Bucuresti.
Romanian Global News, este o agentie de presa pentru romanii din strainatate, pe care Noua Dreapta nu a ezitat sa puna mana, astfel dand legionarilor ocazia de altera calitatea informatiilor cu ideile lor mizerabile.Acestia nu s-au oprit aici, creand si un magazin on-line in care gasim de la sepci, tricouri (imprimate cu numele unor formatii naziste ),pixuri si insigne inscriptionate cu chipul legionarului Corneliu Zelea Codreanu, pana la carti si cd-uri cu imnuri si muzica legionara.Fascistii de la Noua Dreapta au stranse legatui cu Biserica Ortodoxa Romana ,in acest fel incercand sa manipuleze cat mai multa populatie castigandu-le increderea, asociatiile de studenti teologi si cateva reviste religioase-"Murmur","Scara", "Rost" etc.
Ei sustin ca se delimiteaza de miscarile fasciste, dar cartile si actiunile lor arata fata reala a fascismului de care dau dovada.Membrii Noua Dreapta actioneaza cu violenta pe stadioane incitand la bataie si ura suporterii altor echipe, dar si pe strada impotriva strainilor, evreilor si tiganilor batandu-i cu bestialitate, cateva cazuri au avut loc in Bucuresti, Timisoara si Brasov.Acestia umbla in grup mai ales noaptea cand se aduna sa bea, avand chiar locuri speciale unde se intalnesc, reprezentand un adevarat pericol pentru oricine.Sunt impotriva UE, organizand chiar si o campanie anti UE intitulata "Vei ramane fara tara", campanie xenofoba cu scopul de a incita la ura diferite nationalitati.De asemenea o serie de actiuni au mai avut loc in diferite orase ale tarii prin lipire de afise si impartire de fluturasi cat si atacuri, unul dintre ele a avut loc in decembrie 2006 in Centrul Cultural INCA din Timisoara, in timpul unui concert sustinut de cateva trupe din Romania cat si din strainatate unde in jur de miezul noptii un grup de aproximativ 15-20 fascisti au intrat in incinta Centrului incepand sa bata spectatorii aflati la concert. Liderul acestui grup fiind identificat-Goran Mrakici (liderul ND Timisoara)- fiind si cel care a condus si atacul.Un al doilea avand loc pe data de 14 martie 2007, in Bucuresti inaintea unui concert sustinut de mai multe trupe din strainatate cat si din Romania, un grup format din aproximativ 20-30 de neo-nazisti au incercat sa atace violent tinerii care veneau la concert, asteptandu-i pe mai multe stradute di apropierea clubului unde urma sa aiba loc concertul.Dar si de aceasta data inferioritatea numerica a lor fata de cei veniti la concert sa facut simtita in scurt timp ei renuntand,unul din ei fiind retinut de politie.
Sunt impotriva NATO, anti evrei, tigani, straini si comunisti.Scopul acestei organizatii fiind formarea uni front extremist.Organizeaza manifestatii de venerare a celor doi conducatori ai "Garzii de Fier" Corneliu Zelea Codreanu si Horia Sima cat si unele in secret cum ar fi cea a lui Hitler.La o examinare mai atenta a site-ului oficial al legionarilor veti observa ca ,comemoreaza toti scriitori si luptatorii legionari care au existat ,creand de curand si site-uri dedicate acestora .
In data de 1 mai 2006, reprezentanti ai organizatiei ND au luat parte la demonstratia NPD-ului care a avut loc in Berlin alaturi de care au mai fost prezenti si reprezentanti ai organizatiilor extremiste din Europa, unde reprezentantul Noii Drepte, Claudiu Mihutiu a tinut o cuvantare in care l-a elogiat pe C.Z.Codreanu, in acelasi timp pledand pentru coordonarea unor actiuni comune ale "Frontului National European"(organizatie a extremistilor europeni la care a aderat si Noua Drapta in iunie 2003), si din care mai fac parte oragnizatii fasciste ca:England First (Anglia),Bund Freier Junged(Austria),Mouvement Nation(Bulgaria),Bloc Identitaire(Franta),NPD(Germania),NOP(Polonia),PNR(Portugalia),Obraz (Serbia),Slovenska Pospolitost (Slovenia).Secretarul general al Noii Drepte Claudiu Mihutiu, locuieste in Germania si este unul dintre apropiatii liderilor neonazistilor germani, care ii sprijina si pe camarazii lor din Romania.Mihutiu tine discursuri frecvent la mitingurile neonazistilor germani, iar colaborarea dintre NPD si Noua Dreapta nu este ascunsa .
O fraza extrasa din programul Noii Drepte arata adevarata fata:
"Situam lupta noastra pe o filiatie neantrerupta care incepe cu Mihai Eminescu, Nichifor Crainic, Nicolae Paulescu, Nae Ionescu, Corneliu Zelea Codreanu, Ion Mota, Vasile Marin, Alexandru Cantacuzino, Mircea Eliade,Constantin Noica, Dumitru Staniloae,Horia Sima etc.."
Neonazistii in Romania
A mai aparut un grup de extreme dreapta in Romania.Are tot ce-i trebuie: sediu intr-o cladire din centrul Bucurestiului, organ de presa , site web, cateva sute de membrii, filiale.Si, desigur, nu lipsesc sponsorii, care platesc toate astea.
"Noua Dreapta" este o miscare de tip nazist.Spre deosebire de celelalte grupari fasciste, membrii acestei miscari au renuntat la orice pretentie de a se preta la mascarada democratiei liberale din Romania, ca ar avea un minim respect pentru fiinta umana.Revendicandu-se de la relativismul moral al ideologiei gruparilor "Blood & honor" ,ei promoveaza agresivitatea de tip animalic.Desigur, principalul lor tap ispasitor este minoritatea tiganilor, pe care vor sa-i extermine.Ca orice fascisti, ei incearca sa devieze atentia de la coruptia politailor si magistatilor romani care s-au imbogatit din mita si vamuirea activitatilor ilicite, explicand criminalitatea prinactivitatile catorva familii de tigani, aflate la marginea societatii."Periferiile oraselor au devenit proprietatea clanurilor mafiote tiganesti, unde infloresc prostitutia, camataria si traficul de droguri si unde violenta este singura lege".Desi nu precizeaza cum definesc notiunea de "tigan", nici restul romanilor nu-i multumesc:"...in unele cazuri culoarea pielii fiind singura diferenta dintre tigani si noua categorie de romani tiganizati".Alti dusmani ai lor sunt minoritatile sexuale si intelectualii progresisti.Desigur, urletele xenofobe nu puteau sa lipseasca :"Cu ce drept se poate ridica astazi macar unul dintre noi ca sa decida soarta acestui neam si sa deschida granitele tarii in fata puhoaielor de chinezi si arabi pagani?"Si iata cim isi motiveaza ostilitatea fata de ideile de stanga si adeziunea la ideile dreptei:"Universul este usor asimetric spre dreapta, ceea ce unii astronomi interpreteaza ca pe o dovada a existentei lui dumnezeu..."In sfarsit ,o alta trasatura a lor este caracterul elitist, de dispret fata de poporul pe care pretind ca vor sa-l salveze: " Nu ambitionam sa devenim un partid de mase ci o avangarda, un varf de lance, un Ordin Militant!"Tot acest 'program' al lor nu e altceva decat adaptarea unor fraze, pe care presa legionara interbelica le scria de zece ori pe zi, de la discursul celor mai radicale grupuri naziste din europa, pe care incearca sa le copieze.nu se feresc a folosi insinuant cuvinte ca "jidan", "tigan" ,"arab","chinez",etc.nici o surpriza; nici nu ne-am imaginat ca gloriile ar fi capabile de gandire rationala.
(Preluat din Alternativ,nr11/2001)-Tribuna Antifascista
Teama de a-ti spune numele
Cand un om isi ascunde numele inseamna ca se teme de ceva.Cand un om, care a trecut prin spaimele pogromului de la Bucuresti ori a celui de la Iasi, ori a trait sub teroarea "ordinii legionare", iti relateaza cu vocea tremurand de emotia retrairii acelor momente, despre toate acestea iar la urma te roaga sa nu-i divulgi numele ori sa-l pomenesti doar cu initiale, te gandesti fireste: "De cine se mai teme el?"Au trecut 65 de ani, mai traiesc oare faptasii?Poate ca ar fi mai bine sa mai traiasca, sa stie ca nu au fost uitati.Problema este insa alta. "Ce tot se plang evreii?-spun unii, "Bine le- a facut", spun altii.Nu sunt multi acestia, dar exista...
Cand vezi pe stalpi afise cu "Noua Dreapta", cu anunturi de comemorare a Capitanului, a lui Horia Sima, parca mai intelegi ceva.Reactia fireasca este revolta.Oameni goniti din scoli, unii dusi la "Casa Verde" in toamna anului 1940, batuti, oameni care s-au ascuns in pivniti (unii ajutati chiar de prietenii lor,romani),oameni urcati in "Trenul Mortii" ,oameni ramasi pe drumuri pentru ca le-a fost incendiata casa, confiscat micul magazin de maruntisuri cu care isi duceau traiul, acestea au fost victimele care chiar daca au scapat de la moarte, nu au scapat de spaima acelor zile.Cei impuscati nu mai pot vorbi, altfel ar striga sa se auda pana in inaltul cerului.In Iasi,Falticeni,Dorohoi,Bucuresti, in Ardeal, in multe orase mai traiesc martorii care astazi au ajuns la o varsta la care ar trebui sa cunoasca linistea.Dar ei nu au aceasta liniste.Vremurile sunt tulburi si acum, de parca nu au trecut sase decenii.Ma imbarbateaza cele spuse de Sarica Frances, o femeie de 87 de ani - "Cand mi-au spus sa parasesc scoala pentru ca sunt evreica, am raspuns: Tatal meu a murit ca soldat in primul razboi mondial, pentru reantregirea neamului.Am sa ma lupt cu voi, daca ma dati afara".Iata ca avem si numele unui martor.Dar ceilalti? Cat timp o sa ne fie frica? Pericolul este cauza si efectul fricii.Cand unii cetateni se tem de trecut , toti cetatenii acestei tari sunt potentiale victime.In primul rand trebuie invinsa teama.
Boris Mehr - Tribuna Antifascista
Muzica extremista din Germania si Romania "Teroristi cu ghitara electrica"
In Raportul anual al Oficiului pentru apararea Constitutiei (adica al Serviciului de Informatii din Germania - Verfassungsschutz), prezentat de curand la Berlin, se atrage atentia asupra unui fenomen oarecum ignorat de analistii politici: este vorba despre muzica extremista, pe care un expert a calificat-o drept cel mai important factor care faciliteaza aderarea unor tineri la grupari neonaziste. In anii trecuti, presa germana a relatat despre concertele unor grupuri muzicale organizate in clandestinitate sau despre CD-uri interzise din cauza unor mesaje care incitau la violenta. In decembrie 2003, seful grupului Landser -termen neaos german pentru "soldat" , Michael Regener, acuzat de crearea unei "organizatii criminale", fusese condamnat de catre un tribunal la trei ani si patru luni de inchisoare. Judecatorii si-au bazat sentinta pe faptul dovedit ca formatia si-a compus textele cu scopul de a-i incita pe ascultatori la comiterea unor fapte penale. Recursul inaintat de Regener in martie curent a fost respins, sentinta initiala ramanand valabila.Membrii grupului Landser s-au autocaracterizat drept "teroristi cu ghitara electrica", iar muzica lor au descris-o ca pe "o coloana sonora a revolutiei ariene". In versurile rasiste si xenofobe pe care le-au compus este vorba despre negri, strainii din Germania sau despre evrei. "Negrii au dreptul la vot, la streangul din jurul gatului si la un glonte in stomac", se spune intr-un cantec al grupului.CD-urile Landser au fost produse in anii '90 in afara Germaniei, iar apoi importate ilegal si vandute in conditii de conspirativitate in cercurile extremiste de dreapta. Unele din cantecele de pe aceste CD-uri contin apeluri la violenta contra strainilor si comunistilor. Prin CD-ul intitulat "Republik der Strolche" "Republica golanilor" , grupul Landser a devenit cea mai populara formatie muzicala a scenei extremiste de dreapta. In cantecul "Ran an den Feind" "Apropiati-va de dusman" , grupul a cerut bombardarea Israelului. Intr-un alt text despre fostii activisti de partid din RDG, se cere uciderea acestora "Schlagt sie tot" . Totodata, grupul a difuzat cantece in care se face apologia lui Hitler si a formatiunilor naziste de elita, SS."Ce ma intereseaza Indonezia?", se spune intr-un cantec cu tenta evident revizionista, "cand polonezul sta-n Silezia" (regiunea Silezia, care se afla astazi in Polonia, a apartinut candva "Germaniei Mari".Aria tematica a provocarilor politice lansate de activisti extremisti deghizati in barzi este caracteristica pentru numeroasele productii apartinand unui gen muzical eclectic si hibrid, care oscileaza intre rock si folk. Un nelipsit lautar al intrunirilor si demonstratiilor organizate de Partidul National-Democrat din Germania (NPD) este Frank Rennicke. Muzica acestuia este un mixaj delirant de folclor germanic si vechi imnuri nationaliste adaptate la necesitatile politice imediate ale gruparii extremiste NPD. Versurile militante ale lui Rennicke ofera unui tineret debusolat o platforma de identificare "Noi suntem tinerii germani ai Dreptei Nationale", creandu-le iluzia superioritatii fata de ceilalti prin apeluri inflacarate la actiuni comune si la asumarea deschisa a nationalismului combatant."Si sa ucizi cu sange rece/ In jurul tau ce se petrece!"Pentru impunerea unor revendicari politice, gruparile extremiste recurg la solutii radicale si la violenta. Inclusiv in Romania, unde in ultimii ani diverse organizatii extremiste au descoperit muzica nationalista occidentala ca o formula adecvata de raspandire a unor mesaje intoxicate de ideologia fascistoida si neolegionara. Fenomenul subcultural inregistrat cu ingrijorare in Germania s-a raspandit si in Romania, avandu-l ca exponent principal pe Liviu Hoisan. Infiintand mai multe grupuri muzicale cu nume stranii, precum Tectonic (initial grupul s-a numit Teutonic), Hoisan s-a impus la inceputul deceniului trecut ca agent electoral al unor partide extremiste. In campania electorala din 1992 a cantat pentru Miscarea pentru Romania si pentru Uniunea Democrat Crestina. Mai tarziu, muzicianul a cantat sub numele Comandorul Hoisan, aparand in fata publicului imbracat in uniforma militara, cu o zvastica stilizata cusuta pe maneca (vezi fotografia raspandita pe Internet). "Sunt razbunarea, sunt razboiul, sunt arma", canta sacadat Hoisan in piesa "Vergeltungswaffen". In acest text scris in limba germana se pot distinge cuvintele: "Die Macht, die Kraft, die arische Rasse, der Stoss der Weissen aus aller Welt" - "Puterea, rasa ariana, lovitura albilor lumii". Piesa a aparut pe discul "Onoare, suflet si credinta", titlul avand o semnificatie simbolica pentru simpatiile pronaziste ale lui Hoisan.Intr-o alta piesa, "Unterseegrenadier" "Grenadierul submarin", montata din ordine militare germane, mesajul lui Hoisan se reduce la repetarea insistenta a lozincilor naziste "pentru Patrie, pentru Reich, pentru Popor".Nihilismul trivial al lui Hoisan este strabatut de tropaitul cizmelor si de brutalitatea iubitorilor de uniforme militare, precum se poate constata intr-o piesa aparuta in 1995 pe albumul "Anomalia": "Si sa ucizi cu sange rece/ In jurul tau ce se petrece!/ Trebuie sa lupti in viitor/ Din voia ta, din voia lor/ Si sa ucizi cu sange rece/ In jurul tau ce se petrece!".Cu o agresivitate iresponsabila, inrudita cu cea propagata de formatii extremiste occidentale, Hoisan declanseaza un razboi muzical de exterminare a unor dusmani: "Din neguri tenebroase/ Dusmanii iar apar/ Ei sunt ucisi cu sila/ In noaptea de cristal". Aceste versuri citate din piesa "Pobeda" sunt reluate in si mai belicosul "Mars Pobeda". Aluzia antisemita la pogromul din 1938, initiat de catre nazisti impotriva evreilor din Germania si cunoscut sub denumirea de "Reichskristallnacht" - "noaptea de cristal", este mai mult decat o nevinovata analogie poetica.Instigarea la violenta transpare si dintr-o alta compozitie a lui Hoisan "Post-mortem", inspirata din creatia poetului legionar Radu Gyr, culminand cu chemarea de a "pune mana pe lopata": "Toti hingherii si codosii/ Joaca sarba tarfei rosii;/ Pune mana pe lopata,/ Sapa-le o groapa lata!". Piesa apare si pe albumul "Prezent!", editat anul acesta de organizatia Noua Dreapta. Hoisan, care este un simpatizant declarat al acestei grupari radicale de dreapta si care intretine legaturi cu diverse organizatii extremiste straine (intre care se afla si NPD-ul german), a dedicat "Noii Drepte" o poezie de sustinere ideologica: "Eu am o cale de urmat,/ Si-un crez etern ma-ndreapta:/ Eu cred ca drumul meu de-acum/ Este cu Noua Dreapta". Titlul albumului "Prezent" este inspirat din ceremoniile legionare in care se facea "apelul mortilor". CD-ul este o antologie cu piese muzicale din repertoriul extremist international, din Argentina, Franta, Germania, Italia, Olanda, Rusia, Serbia, SUA, Suedia si Romania.Autorii CD-ului de la Noua Dreapta au infiintat si ei o formatie muzicala, tributara modelului stlistic promovat de formatia germana Landser, care sub numele Brigada de asalt a editat recent albumul programatic "O Romanie nationalista". Albumul contine piese omagiale dedicate liderului Garzii de Fier, Corneliu Zelea Codreanu. Astfel, in piesa "Capitanul" este montata o inregistrare a unei cuvantari a lui Codreanu, in care acesta anunta "tineretul roman" ca "ceasul biruintei legionare nu mai este departe".In alte texte de pe acest album se vehiculeaza ideea xenofoba potrivit careia romanii ar fi ajuns minoritari in propria lor tara. "Romania-i tara noastra/ Nu-i o marfa-n mana voastra/ Iar mandatul nu va face proprietari!/ Nu mai vrem sa hotarasca/ Pentru noi niste talhari/ C-am ajuns in tara noastra minoritari!" "Tara noastra".Prin formule muzicale eclectice imprumutate de la formatii ca Landser, interzisa in Germania, grupuri ca Noua Dreapta isi exprima nu numai ostilitatea fata de sistemul parlamentar, statul de drept si democratie ("Politica-i un circ dezgustator/ Partidele se bat pentru ciolan/ Rechinii isi dau mana pe coridor/ Si fac aliante sa mai fure patru ani", ci militeaza si impotriva integrarii europene, sugerand, in traditia pesimismului istoric al legionarilor, prabusirea natiunii si disparitia poporului roman: "O sa vina Uniunea sa distruga Natiunea" "Tricolorul romanesc".
William TOTOK, Berlin
Impotriva G8
G8 este grupul format din liderii politici a 8 tari, cele mai puternice din punct de vedere industrial si cele mai bogate din lume. Acest grup nu este o institutie, nu are constitutie sau carta, nu are nici un secretariat permanent sau conducere (functia de presedinte al summitului se schimba intre liderii participanti periodic, de la intalnire la intalnire). G8 a aparut ca un grup format din 6 tari, intr-o perioada de grava insecuritate economica globala in ani 70; dar si inainte de asta a existat un G10, infiintat in 1961 in Europa, cuprinzand ministerele de finante si oficialitatile centrale bancare a membrilor OECD si Elvetia; era un club exclusivist de bogatasi.In 1975, presedintele franncez Valéry Giscard d’Estaing a invitat sefii celor 6 mari puteri industriale la un summit in Rambouillet si a propus ca aceste intalniri sa fie periodice. Asa s-a format G6 din care faceau parte Franta, Germania de Vest, Italia, Japonia, Marea Britanie si Statele Unite. La urmatoarea intalnire din Puerto Rico, grupul a devenit G7 cand, la insitentele presedintelui american care dorea sa evite majoritatea europeana din acest grup, a aderat si Canada.In 1991, dupa terminarea Razboilui Rece, Rusia este si ea invitata sa participe la intalniri, dar numai pe anumite aspecte politice, fiind exclusa de la intalnirile Ministerelor de Finante; astfel, o buna perioada de timp grupul ramane G7 si abia in 98 incepe sa se numeasca in mod oficial G8. Presedintele Comisiei Europene a fost si el admis sa participe la intalniri ca observator si, de curand, membri ai conducerii Bancii Mondiale, IMF, WTO si UN au inceput si ei sa participe.(mai multe detali despre istoria si membrii G8 aici:
http://www.oxygensmith.com/%7Eacgc/download/02whatistheg8.pdf
Problemele discutate in aceste intalniri tin de economia globala, dar apar si alte teme legate de ecologie, razboi, terorism si securitate. In principal, intanirile au devenit centrul din care se modeleaza si controleaza economia globala.Protestele impotriva acestor intalniri G8 devin din ce in ce mai ample incepand cu 2000. Aceste proteste tin de miscarea anti-globalizare, care isi are originea in miscarile anti-imperialiste din ani ‘60 (proteste impotriva razboiului din Vietnam, miscarea din 68).Membrii miscarii anti-globalizare sustin,in general, alternativele oferite de anarhisti, socialisti si social-democrati fata de economia capitalista si incearca sa protejeze populatia lumii si ecosistemul de efectele devastatoare ale globalizarii. Ei sustin drepturile legate de munca, environmentalism-ul, feminism-ul, libertatea de emigrare si migratie, prezervarea culturilor popoarelor indigene, biodiversitatea, diversitatea culturala, siguranta mancarii si incheierea sau reforma capitalismului.In 1999, miscarea internationala anti-globalizare s-a unit pentru a protesta in Seattle la intalnirea WTO (Organizatia Mondila pentru Comert).Din moment ce agenda G8 cuprinde probleme controversante globale, se considera ca G8 este un neoficial "guvern al lumii". Astfel, aceste intalniri decid asupra destinului intregii lumi, fiind responsabile pentru o serie de probleme, cum ar ar fi incalzirea globala (datorita emisiei de dioxid de carbon), saracia din Africa si a tarilor in curs de dezvoltare (datorita crizei datoriilor si a politici comerciale nedrepte), problema SIDA (datorita politicii de patentare a medicamentelor) si alte probleme legate de globalizare. Tarile incluse in G8 tind sa aibe o politica de dominare si constrangere asupra celoralalte tari ale lumii, impunand legislatii si creand legaturi economice nedrepte si de dependenta (din partea tarilor in curs de dezvoltare sau sarace). G8 vorbeste foarte mult despre democratie si buna guvernare, ceea ce reiese din Comunicatul de la Summit, (Summit Communiqués), dar in acelasi timp G8, institutiile pe care acesta le controleaza si, mai pe larg, relatiile internationale intreprinse de acestia, nu functioneaza pe principii democratice cum ar fi transparenta sau inclusivitatea, egalitatea si respectul pentru drepturile omului. Sedintele G8 sunt tinute in secret si nu exista un transcript al discutiilor, rezultatele fiind redate de un Summit Communiqués. De obicei, comunicatele G7/G8 admit existenta problemelor globale - saracie, mediu, datorii, crize financiare, terorism, etc. In fiecare an, G7/G8 propune ceea ce considera ca fiind solutiile pentru aceste probleme, care apoi sunt implementate de institutiile controlate de acest grup, cum ar fi Banca Mondiala, Fondul Monetar International sau Organizatia Mondiala pentru Comert. Cu toate ca lista de probleme variaza de la an la an, solutia ramane aceeasi, si anume promisiunea ca globalizarea neoliberala face va face reforme precum: liberalizarea financiara si a pietei, privatizarea, flexibilitatea pietei muncii si politicile macroeconomiei… Pentru a indulci aceste promisiuni cu unele mai "umane" se mai adauga si promisiuni legate de datorii internationale si renuntarea la ele, inventarea de noi fonduri monetare pentru educatia primara si lupta impotriva bolilor infectioase, promisiuni ce par mai degraba iluzorii, interesele G8 fiind evident economice si de dominare si exploatare economica.Astfel, protestele aduna din ce in ce mai multi oameni care sunt impotriva hotararilor luate de catre G8. Din 2000 incoace, protestele au fost constante:2000 Okinawa - Japonia, 2001 Genova - Italia, 2002 Kananaskis, Alberta - Canada, 2003 Évian-les-Bains - Franta, 2004 Sea Island, Georgia - SUA, 2005 Gleanegle - Scotia UK, 2006 St. Petersburg si 2007 Heiligendamm - Germania. Cerinta generala este de a democratiza guvernarea economica globala.La intalnirea de la Lyon, in 1996 a avut loc primul mare protest impotriva G7: 25 de mii de sindicalisti au iesit in strada pentru a protesta impotriva reducerilor locurilor de munca, impotriva deregularizarii munci, a atacurilor impotriva serviciilor publice si a "sinistrului impact al economiei globale".In 2001 la Genova a avut loc unul din cele mai sangeroase proteste din istoria recenta a Europei, un tanar din Genova, Carlo Giuliani, a fost omorat de catre politie in timpul demonstratiilor, iar alti multi protestatari spitalizati. Politia a fost acuzata ca fiind brutala cu protestatarii non violenti. Sute de protestari au fost raniti iar cei arestati au fost condamnati sub auspiciile unor legi ca anti-mafia sau anti-terorism. Raidurile politiei nu s-au oprit nici pana azi, politia inca perchezitioneza constant centrele sociale, centrele media, locatiile sindicatelor din intreaga Italie. O parte din politistii responsabili pentru abuzurile de la G8 Genova sunt inca in proces sau au demisionat.Acest protest sta ca dovada a faptului ca G8 nu are ca interes oamenii si conditiile lor de viata, ci este un abuz de putere si control exercitat asupra lumii pe criterii economice.Anul acesta, Summitul G8 si protestul care-l insoteste va avea loc la St. Petersburg in Rusia, intre 15 si 17 Iulie. Protestatarii planuiesc sa fie prezenti in oras cu o saptamana inainte, pentru a iesi in strada. Toata lumea este binevenita. Mai multe informatii pe :
http://dissent.org.uk/content/view/283/107/
Avortul
Din ce in ce apar pe internet tot mai multe siteuri de dezinformare totala in legatura cu avortul.Probabil ca v-ati intrebat cine le face sau cine sunt cei care se afla in spatele acestor siteuri sau campanii anti-avort.Ei bine aceste siteuri si campanii sunt sustinute (organizate) de miscari fasciste asociate cu organizatii crestine care incearca sa dezinformeze si sa sperie in acelasi timp oamenii ,in special pe cei care cauta informatii in legatura cu acest aspect, si in acelasi timp, si mai grav intervine si limiteaza drepturile si libertatile femeii.Am pus mai jos un articol destul de interesant si informativ pentru cei care vor sa afle mai multe despre aceasta problema Avortul-dreptul fiecarei femei de a alege!!
Avortul - dreptul fiecarei femei de a alege La avort se recurge din mai multe motive, unele dintre acestea fiind: nu se vrea pastrarea copilului in lipsa unei situatii materiale favorabile, copilul nu este recunoscut de tata ca fiind al lui drept urmare mama nu vrea un copil bastard, ori in unele medii sociale un copil inaintea casatoriei este de neacceptat.De altfel, sanatatea neprielnica unei nasteri, prea multi copii per familie sau un copil rezultat in urma unui viol sau al unui incest sunt alte cateva motive pentru care se alege varianta avortului. Mii de femei recurg la avort anual. In Romania,de exemplu, la un cabinet particular un avort poate ajunge la suma de 200 Euro. Multe femei din tarile apropiate vin in Romania si avorteaza aici din diferite motive: este mai ieftin, nu se fac anumite acte si formalitati etc. Toate aceste motive sunt valide. Femeia trebuie sa aiba sub control fertilitatea ei si este inacceptabil sa i se ia acest drept. Femeia nu trebuie sa dea explicatii nimanui de ce face un avort. Nici bisericii, nici statului, nici macar doctorului care efectueaza avortul.
Accesul la avort este foarte important. Multe femei nu isi permit o operatie de acest gen deoarece au o situatie materiala precara. Unele femei care locuiesc in zone rurale nu isi permit sa mearga in oras la o clinica care efectueaza operatii de acest fel. Multe femei traiesc in comunitati care nu permit asemenea operatii din diferite motive, cel mai des intalnit fiind cel religios. Nava olandeza care apartine miscarii feministe "Femei pe valuri" a ajutat pe multe femei sa avorteze, femei din tarile unde avortul este ilegal prin lege. Aceasta nava strange femeile dornice sa avorteze si le duce in larg, unde acestea pot practica avortul. Ei au permisiunea Ministerului Sanatatii olandez de a duce femei la o distanta de 12 mile de coasta orcarei tari sa practice avortul dar si de a distribui pilule contraceptive.
Cenzurarea informatiei in legatura cu avortul este un atac insultator la cele mai de baza drepturi ale femeii. Ele trebuie sa stie care sunt optiunile intr-o sarcina nedorita. Multe grupuri si politici de extrema dreapta au incercat sa lupte impotriva avortului, sunt multe campanii anti-avort organizate de grupuri neo-naziste gen Noua Dreapta, care a organizat in Timisoara un mars anti-avort pe data de 4 martie 2006. Elaboreaza aceste campanii impotriva avortului, dar nu vin cu nici o solutie in legatura cu copiii rezultati in urma sarcinilor nedorite, copii care ajung in orfelinate sau pe strada, locuind in canale. Revoltator este ca nici macar nu sprijina organizatiile care se ocupa de acesti copii.Ar trebui combatute toate metodele de control al fertilitatii fortate, cum se intampla in China unde este impus numarul de copii care ii poate avea o femeie. Cei care sunt impotriva avortului o fac pentru ca sunt de parere ca avortul este o crima. Unii sunt si impotriva metodelor contraceptive. Acest argument nu are nici o baza, trebuie combatut in favoarea unor optiuni alternative benefice femeilor. Avortul se efectueaza doar pana in jurul lunii 3 a sarcinii pentru a nu se puna viata femeii in pericol. In momentul avortului fetusul nu este ajuns in stadiul dezvoltativ final deci nu este o fiinta in sine. Nu se neaga ca avortul ia viata unei potentiale fiinte umane. Dreptul de a alege este de fapt dreptul femeii de a duce sau nu aceasta potentiala fiinta umana la stadiul de dezvoltare final.Femeia trebuie sa decida singura in legatura cu corpul ei, nimeni nu are dreptul sa judece acest lucru si sa ia hotarari in numele ei!
sursa - http://fight-back.tk
Lupta pentru libertatea individuala
Ce este discriminarea sexuala?Discriminarea sexuala inseamna reducerea, eliminarea si ignorarea drepturilor tale din cauza-sexului/genulu-tau.Acest lucru se intampla la mai multe niveluri, unele dintre acestea fiind mai evidente decat altele.Atunci cand vine vorba de discriminare, multi oameni se gandesc imediat la drepturi legale, la a avea o locuinta,educatie,locuri de munac si salarii egale etc.Aceasta idee este cea care ii face pe multi oameni sa creada ca sexismul(alaturi de rasism si alte forme de discriminare) nu mai este o problema a societatii zilelor noastre, deoarece unele lupte au fost castigate si, la suprafata, pare ca drepturile tuturor oamenilor sunt protejate in egala masura de catre lege.De fapt, chiar si la acest nivel exista foarte putina egalitate.Acest lucru poate fi demonstrat prin statisticile ce compara salariile barbatilor si femeilor care au aceeasi slujba, sau alte informatii similare.In mai mica sau mai mare masura peste tot in lume, femeile, ca si indivizi, sunt ignorate si plasate in categorii ce le simplifica si le limiteaza.Aceste categorii in cel mai dur mod se pot reduce la patru ca numar, evident in literatura si in istorie, dar si , daca privim mai atent, in viata de zi cu zi pana si in zilele noastre.Aceste categorii sunt: Fecioara, curva, mama si Nefututa.pe masura ce voi explica aceste categorii vor parea foarte simpliste, si intr-adevar, asa si sunt, eu nu vreau sa sugerez ca toate femeile sunt privite strict in asa fel.Totusi, cred ca aceste categorii coloreaza si limiteaza felul in care sunt privite si tratate multe femei complexe, talentate, creative si uimitoare.
Mama
Mama este venerata dar si inrobita.Intr-un fel, ea este foarte pretuita, dar valoarea sa este masurata dupa cat de buna este la gatit, curatenie sau ingrijirea familiei sale.Orice alte calitati sau talente ar avea sunt aproape irelevante.In unele culturi este evident ca celelalte femei nu se pot compara vreodata cu Mama, pana nu vor prelua si ele la randul lor rolul mamei.Acest ca se poate ajunge la situatii cand femeile sunt multumite de ele si se simt implinite doar prin prisma rolului de mama/casnica.
Fecioara
Intr-o anumita masura, fecioara este de asemenea idolatrizata, dar este presata constant sa isi pastreze puritatea.O miscare gresita si ea poate fi trimisa imediat la categoria Curva.
Curva
Categoria Curva se poate aplica majoritatii femeilor care nu se pot masura cu mama sau Fecioara, desi termenul este mai des folosit pentru a degrada femeile care au succes la barbati.Aceasta este considerata proprietate publica , si poate sa fie supusa aproape zilnic hartuirii sexuale.Atunci cand aceasta se opune hartuirii, se presupune doar ca ea " se lasa greu" si se bucura pe ascuns sa fie pipaita de orice cacanar care ii iese in cale.Sau mai exista varianta ca aceasta sa fie acuzata de lipsa a "sensului umorului", la fel cum este acuzata, de obicei, toata lumea care se opune hartuirii.
Nefututa
In aceasta categorie intalnim toate curvele date dracu'.Aceasta categorie este de intalnit mai ales in zilele noastre , si este de cele mai multe ori aplicata "femeilor cu cariera"si femeilor din politica (adica femeile al caror rol este altul decat acela de a aduce la implinire rolul de Mama).Cu toate acestea, pe masura ce femeile ce lucreaza devin din ce in ce mai acceptate, se face tot mai mult loc in cadrul acestei categorii pentru femei singure, timide, ciudate, neancrezatoare in sine care nu se potrivesc (sau cred ele ca nu se potrivesc) cu stereotipurile curente ale frumusetii.Acestea sunt femei pe care barbatii nu le vor de obicei, si astfel, sunt considerate esecuri ca femei.Acestea sunt de cele mai multe ori acuzate ca vor sa fie barbati sau ca sunt"nefeminine".Raspunsul la adresa nesigurantei feminine este de cele mai multe ori o schimbare a aspectului, sau sfaturi despre haine si machiaj.Acest lucru inseamna ca femeia nesigura trebuie vindecata prin a fi impinsa inspre idealul stereotip de frumusete, si sa fie schimbata extern.Ideea de a o incuraja sa se descopere cat de minunata este si sa i se permita sa se exprime este rareori considerata ca o optiune viabila.
Dilema Singuratate vs. Hartuire
Dupa cum am spus, multe( nu toate!) femei care simt ca se incadreaza fara sa vrea in categoria Nefututa incearca sa isi rezolve ceea ce ele percep a fi lipsa lor de atractie prin machiaj si imbracaminte provocatoare.Iar apoi ele sa fie transferate imediat la categoria Curva.In Anglia, un slogan ce face parte dintr-o campanie de constientizare despre viol spune:
"Whatever I wear, wherever I go,
'Yes' means 'yes' and 'no' means 'no."
"Orice as purta, oriunde as merge,
'Da' inseamna 'da' si 'nu' inseamna 'nu'".
Acest lucru a provocat candva o discutie aprinsa intre mine si un membru de sex masculin din familia mea care era foarte suparat din acest principiu.El era foarte indignat de femeile care poarta haine foarte provocatoare si flirteaza cu barbati dar nu vor sa se culce cu ei.Am incercat sa-i explic ca multe femei se imbraca si se comporta astfel deoarece acest comportament este promovat ca fiind atractiv si feminin.(Exista, desigur, multe femei care se imbraca si se comporta in acest mod din cu totul alte motive, ale lor).Dorinta de a fi atractiva si binevoitoare cu mainile lipicioase a tuturora si oricaruia nu este acelasi lucru.Probabil cel mai sinistru lucru al acestor conceptii in special conceptia de Curva, este potentialul lor de a fi scuze pentru viol, sau motive pentru a nu lua violul in serios.Impotriva femeilor care se imbraca provocator si care flirteaza mult cu barbati se poate, chiar si in zilele noastre, ca acest lucru sa fi folosit intr-un proces, in cazul in care ea ar vrea sa se judece intr-un proces de viol.In spatele acestor minciuni zace presupunerea ca 'acest fel de femei ' provoaca violul.Aceasta este o idee deosebit de periculoasa.NIMENI nu provoaca un viol, pentru ca atunci nu ar mai fi viol.Mai mult decat o categorieCeea ce am descris eu aici sunt concepte foarte simpliste, si realitatea diverselor situatii cu care trebuie sa dea piept femeile zilnic este mult mai complexa .Cu toate astea, as vrea sa reafirm ca aceste categorisiri si simplificari exista cu adevarat si intr-adevar servesc la a limita libertatea si orizonturile unui mare numar de femei .Fiecare femeie este in primul rand si, cel mai imprtant, o persoana, un individ, la fel cum este fiecare barbat.Lupta pentru a ne incadra in ceea ce inseamna sa fi femeie sau barbat , si sa definim asta ca fiind identitatea noastra, pur si simplu limiteaza posibilitatile noastre de a descoperi cine suntem noi ca indivizi si sa ne sprijinim unii pe altii ca fiinte libere.Fiecare persoana trebuie sa lupte la nivel personal pentru a se elibera de constrangerile impuse femeilor si barbatilor de catre stereotipurile sexuale.Atunci vom putea lucra impreuna pentru a elibera comunitatile si societatile noastre la un nivel cultural si structural. Ceea ce am descris eu aici sunt concepte foarte simpliste, si realitatea diverselor situatii cu care trebuie sa dea piept femeile zilnic este mult mai complexa .Cu toate astea, as vrea sa reafirm ca aceste categorisiri si simplificari exista cu adevarat si intr-adevar servesc la a limita libertatea si orizonturile unui mare numar de femei .Fiecare femeie este in primul rand si, cel mai imprtant, o persoana, un individ, la fel cum este fiecare barbat.Lupta pentru a ne incadra in ceea ce inseamna sa fi femeie sau barbat , si sa definim asta ca fiind identitatea noastra, pur si simplu limiteaza posibilitatile noastre de a descoperi cine suntem noi ca indivizi si sa ne sprijinim unii pe altii ca fiinte libere.Fiecare persoana trebuie sa lupte la nivel personal pentru a se elibera de constrangerile impuse femeilor si barbatilor de catre stereotipurile sexuale.Atunci vom putea lucra impreuna pentru a elibera comunitatile si societatile noastre la un nivel cultural si structural.
Ceea ce am descris eu aici sunt concepte foarte simpliste, si realitatea diverselor situatii cu care trebuie sa dea piept femeile zilnic este mult mai complexa .Cu toate astea, as vrea sa reafirm ca aceste categorisiri si simplificari exista cu adevarat si intr-adevar servesc la a limita libertatea si orizonturile unui mare numar de femei .Fiecare femeie este in primul rand si, cel mai imprtant, o persoana, un individ, la fel cum este fiecare barbat.Lupta pentru a ne incadra in ceea ce inseamna sa fi femeie sau barbat , si sa definim asta ca fiind identitatea noastra, pur si simplu limiteaza posibilitatile noastre de a descoperi cine suntem noi ca indivizi si sa ne sprijinim unii pe altii ca fiinte libere.Fiecare persoana trebuie sa lupte la nivel personal pentru a se elibera de constrangerile impuse femeilor si barbatilor de catre stereotipurile sexuale.Atunci vom putea lucra impreuna pentru a elibera comunitatile si societatile noastre la un nivel cultural si structural.
Impotriva sexismului si discriminarilor sexuale!!
